Succesiunea legală are loc atunci când o persoană decedează fără a lăsa un testament. În acest caz, moștenirea se împarte conform regulilor stabilite de Codul Civil, care prevăd ordinea și cotele succesorale ale moștenitorilor legali. Acestea includ:

• Moștenitorii legali: rudele în linie directă (copii, părinți, nepoți) și colaterale (frați, surori, verișori)
• Clasa de moștenitori: succesiunea este împărțită în funcție de proximitatea gradului de rudenie, iar o clasă de moștenitori exclude următoarele (de exemplu, copiii exclud părinții)
• Rezerva succesorală: o parte din moștenire este protejată pentru moștenitorii rezervatari (copii, soț supraviețuitor)

Succesiunea testamentară intervine atunci când defunctul lasă un testament în care își exprimă voința cu privire la împărțirea bunurilor sale, după deces. Acest tip de succesiune presupune:

• Libertatea de a dispune: testatorul poate decide cui și în ce proporție să lase bunurile, respectând limitele legale (de exemplu, respectarea rezervei succesorale).
• Tipuri de testament:
  • Olograf: scris, datat și semnat integral de către testator
  • Autentic: întocmit în fața unui notar public
  • Mistic: scris de testator, dar sigilat și prezentat unui notar în această formă (mai rar în prezent)
• Executorul testamentar: o persoană desemnată de testator pentru a supraveghea îndeplinirea dispozițiilor testamentare

Acțiunile de succesiune, fie legală, fie testamentară, implică următoarele etape:

• Deschiderea succesiunii: Aceasta se produce la locul ultimului domiciliu al defunctului, din momentul decesului. Puteți să fiți reprezentat de un avocat în procedura succesorală, chiar și atunci când sunteți în fața unui notar public.
• Stabilirea moștenitorilor: Se realizează prin acte notariale (certificatul de moștenitor) sau prin hotărâri judecătorești.
• Partajul succesoral: împărțirea bunurilor moștenirii între moștenitori, fie pe cale amiabilă (notarială), fie în instanță.

Atunci când moștenitorii nu ajung la un acord, pot apărea conflicte care necesită soluționare în fața instanței de judecată:

• Contestarea unui testament pe motive de nulitate (de exemplu, testatorul nu avea capacitate mentală)
• Stabilirea valabilității rezervelor succesorale și reducerea liberalităților excesive
• Rezolvarea problemelor legate de masa succesorală (includerea/excluderea unor bunuri).

• Consilierea juridică pentru înțelegerea drepturilor și obligațiilor moștenitorilor;
• Reprezentarea în fața notarului sau instanței de judecată;
• Asistență în redactarea, contestarea sau interpretarea testamentelor;
• Contestarea unui certificat de moștenitor emis cu încălcarea legii.