Hotărârea de azi clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.

Hotărârea  Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice.

Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public.

Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul magistratului român articolul 10 privind libertatea de exprimare, din Convenția europeană a drepturilor omului. Reclamantul nu a solicitat daune morale statului român.

 

Parcursul cauzei: de la prima hotărâre a CEDO la Marea Cameră

La data de 20 februarie 2024, o Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului, alcătuită din 7 judecători, a pronunțat prima hotărâre în cauza Danileț c. României, constatând încălcarea articolului 10 din Convenția drepturilor omului, în cazul sancționării disciplinare a judecătorului român pentru două postări publicate pe Facebook.

Ulterior, Guvernul României a formulat cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră, contestând hotărârea din 2024. Din punct de vedere procedural, această etapă este excepțională: nu orice cerere de trimitere este admisă, iar Marea Cameră acceptă doar cauze care ridică probleme importante de drept, cu relevanță pentru jurisprudența Curții și pentru toate statele membre.

Audierea în fața Marii Camere a avut loc la 18 decembrie 2024, la Strasbourg. Reclamantul Cristi Danileț a fost prezent și și-a susținut punctul de vedere, fiind asistat de avocata Nicoleta Popescu și avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.

În cadrul audierii au fost prezentate pledoarii orale – procedură rară în fața Curții Europene – bazate pe jurisprudența relevantă a CEDO și pe contextul istoric și instituțional din România. Dezbaterile au fost urmărite de studenți la drept și magistrați din mai multe state europene, reflectând interesul larg pentru problematica analizată.

Noutatea dezbaterii a constat în analiza dreptului unui magistrat de a se exprima, cu respectarea obligației de rezervă, nu doar pe teme ce țin de justiție, ci și asupra unor chestiuni de interes public larg, într-un context democratic sensibil.

„Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Este o discuție despre standardele libertății de exprimare în spațiul public, importantă pentru toți magistrații”, a declarat avocata Nicoleta Popescu, care l-a reprezentat pe reclamant în fața Curții Europene și a obținut hotărârea de condamnare din februarie 2024.

Concluziile Marii Camere a CEDO

Marea Cameră a confirmat că sancționarea disciplinară a judecătorului a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Mai mult, hotărârea stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă.

„Obligația de rezervă există, dar ea nu poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației”, a explicat avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.

Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate „minore” pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.

„A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei”, a declarat Cristi Danileț.

Cristi Danileț adaugă: „Nu am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertății mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept.”

Despre echipa de apărare și reclamant

Nicoleta Popescu

Avocată, cu o experiență de peste 22 de ani, specializată în litigii complexe în domeniul drepturilor omului, libertății de exprimare, dreptului familiei și dreptului administrativ. A reprezentat numeroase cauze de notorietate la nivel național și internațional, inclusiv în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Cauza Danileț este cel de-al 41-lea dosar câștigat la CEDO. Are o activitate consistentă ca expertă în drepturile omului în societatea civilă. A susținut sesiuni de formare continuă pentru judecători și procurori la disciplina “Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.

 

Mihaela Ghirca-Bogdan

Avocată, cu peste 20 de ani de experiență profesională. Și-a început activitatea ca juristă la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului. Timp de peste 12 ani a coordonat echipe de avocați în litigii complexe de drept civil și comercial, în România și în străinătate. Colaborează cu ONG-uri active în domeniul drepturilor omului și are cauze care privesc drepturile persoanelor cu dizabilități, egalitatea de gen, violența domestică și sexuală, libertatea de exprimare și protejarea reputației.

 

Cristi Danileț

Cristi Danileț a fost judecător în România timp de 25 de ani. A desfășurat o amplă activitate de educație juridică și comunicare publică, explicând pe înțelesul publicului larg noțiuni de drept, Constituția și principiile statului de drept.

Notorietatea şi-a câştigat-o de-a lungul anilor fie prin funcţiile publice deţinute: consilier al ministrului justiţiei (18 ianuarie 2005 – 21 mai 2007), vicepreşedinte al Judecătoriei Oradea (2009 – 2010), membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ales din partea judecătoriilor (2011 – 2017),  membru în Colegiul de conducere al Tribunalului Cluj, fie prin activitatea sa în sectorul neguvernamental (fondator şi vicepreşedinte al asociaţiei “Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană”, fondator şi membru în board-ul Asociaţiei “VeDem Just”, membru în Uniunea Naţională a Judecătorilor din Români, membru în Asociaţia Magistraţilor din Uniunea Europeană, fie prin numeroasele lucrări de specialitate, articole de atitudine, premii şi disticţii. Doctor în drept din anul 2013.

A reprezentat România în Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției și a tradus în limba română, pentru prima dată, standardele internaționale privind statutul judecătorilor adoptate de CCJE și cele privind eficiența justiției adoptate de CEPEJ. A fost expert în evaluarea reformelor judiciare din mai multe state europene. Este autor al primei cărți despre corupția din justiție din Europa Centrală și de Est, formator al mai multor generații de magistrați și fondator al unor programe de educație juridică recunoscute ca bune practici la nivel internațional.

 

Despre caz | Cronologie

• 2017–2018 – Perioadă de tensiune majoră privind independența justiției, pe fondul modificării legilor justiției și al protestelor magistraților.
• 2019 – Cristi Danileț este sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook:
  • una privind funcționarea justiției și un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care a vorbit public despre probleme din sistem;
  • una privind un subiect de interes general, fără legătură directă cu actul de justiție – numirea șefului Statului Major al Armatei.
• Cercetarea disciplinară face parte dintr-un set de 7 cercetări disciplinare demarate împotriva lui Cristi Danileț într-un interval de numai 3 ani.
• 2019 – Inspecția Judiciară îl cercetează disciplinar și dispune exercitarea acțiunii disciplinare pentru încălcarea art. 99 lit.a din Legea nr.303/2004 și sesizează CSM.
• 2019 – Secția pentru Judecători (completul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, 6 judecători pentru și 3 împotrivă) îi aplică sancţiunea disciplinară constând în “diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 5 % pe o perioadă de 2 luni” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prev. de art.99 lit.a), cu următoarea motivare:

“…Secţia reţine că opiniile exprimate în spaţiul public de judecător, în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, precum şi maniera în care au fost prezentate evenimentele în derulare la acel moment, expresiile insidioase, neadecvate şi chiar indecente folosite în cursul relatării, se circumscriu manifestărilor contrare demnităţii funcţiei, fiind de natură a aduce atingere imparţialităţii şi prestigiului justiţiei”.

• 2020 – Înalta Curte de Casație și Justiție menține sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț, cu următoarea motivare “Cu privire la comentariul magistratului vizând un articol publicat pe site-ul ziare.com, întemeiat a apreciat instanţa disciplinară că limbajul folosit depăşeşte cu mult limitele decenţei specifice funcţiei deţinute, care impun sobrietate şi echilibru, de o manieră care să nu prejudicieze imaginea sistemului judiciar.”
• 2021 – Cristi Danileț sesizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând încălcarea libertății de exprimare (art. 10 CEDO) și a art. 8 privind dreptul la viață privată.
• 20 februarie 2024 – O Cameră a CEDO, formată din 7 judecători, pronunță hotărârea în cauza Danileț v. România și constată încălcarea art. 10 din Convenție. Curtea nu reține încălcarea art. 8 privind dreptul la viață privată.
• 2024 – Guvernul României formulează cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră, contestând hotărârea din februarie 2024.
  • În  favoarea reclamantului Forumul judecătorilor din România a formulat amicus curiae iar în procedura de la Marea Cameră au mai intervenit asociația britanică Media Defence, CEU Democratic Institute din Ungaria.
  • În favoarea Guvernului României la Marea Cameră au intervenit: Asociația Magistraților din România, AJADO, Transparency International România, FACIAS. Unul dintre reprezentanții guvernului în audierile de la Marea Cameră a fost și judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
• 18 decembrie 2024 – Are loc audierea publică în fața Marii Camere a CEDO, la Strasbourg, în fața unui complet de 17 judecători.
• 15 decembrie 2025 – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunță hotărârea definitivă, menținând soluția din 2024 și confirmând încălcarea libertății de exprimare a magistratului Cristi Danileț. Hotărârea are efect obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

 

 

Despre caz | Context general

–           Libertatea de exprimare este protejată de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor persoanelor de a-și exprima opiniile și de a participa la dezbateri de interes public. Acest drept nu este un drept absolut și poate fi limitat doar în condiții stricte, atunci când restricțiile sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim și sunt absolut necesare într-o societate democratică.

 

–           În prima hotărâre pronunțată în acest dosar, Curtea Europeană  a decis că România a încălcat acest drept, considerând că sancționarea disciplinară a judecătorului a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept.

 

–         În dreptul român, magistrații nu au o obligație generală de tăcere, dar au o obligație de reținere și prudență în exprimarea publică (obligația de rezervă). Aceasta derivă din statutul lor profesional și are ca scop protejarea imparțialității justiției și menținerea încrederii publicului în sistemul judiciar.

 

–           În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, interesul public se referă la subiecte care privesc societatea în ansamblu, precum funcționarea justiției, statul de drept, corupția, respectarea drepturilor fundamentale sau activitatea autorităților publice. Exprimările care contribuie la o dezbatere de interes general  beneficiază de cel mai înalt nivel de protecție în baza articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

 

–           În cazul justiției, Curtea a arătat în mod constant că aceasta are un rol esențial într-o societate democratică și că funcționarea ei depinde de încrederea publicului. Deși judecătorii au o obligație de reținere în exprimarea publică, ei au și dreptul – uneori chiar obligația – de a vorbi atunci când sunt puse în discuție teme care privesc statul de drept, funcționarea justiției sau independența acesteia. Prin hotărâri precum Baka v. Ungaria, Kövesi v. România, Żurek v. Polonia și Tuleya v. Polonia, Curtea a stabilit un standard european care protejează exprimarea magistraților pe teme de interes general  legate de justiție.

 

–           Marea Cameră este cea mai înaltă instanță a Curții Europene a Drepturilor Omului și analizează doar cauze cu miză majoră. Rejudecarea nu este un „recurs” obișnuit, ci o analiză completă, care poate confirma sau schimba soluția inițială.

 

###

 

Pentru detalii suplimentare:

Avocată Nicoleta Popescu |  contact@nicoletapopescu.ro sau 0722 417 015